'' Romanii au iesit in strada si au readus lumina in procesul democratic.'' Klaus Iohannis

sâmbătă, 14 septembrie 2013

PATRIOTISM



PATRIOTÍSM s. n. Sentiment de dragoste și devotament faţă de patrie și de popor, statornicit în decursul istoriei. – din fr. patriotisme.
Prin patriotism se definește legătura emoțională față de o țară și de o națiune din motive etnice, politice, culturale sau de altă natură.
Patriotismul (din latină patria: tărâm părintesc, tărâm al taților, originea greacă denumea inițial linia de filiație paternă) se înțelege ca iubirea pentru o țară și pentru locuitorii ei sau ca promovarea unui neam printre celelalte și nu trebuie confundat cu xenofobia: preferința exclusivă pentru un singur neam, însoțită de marginalizarea minorităților și de ostilitate față de străinătate.

Ca şi alte concepte sociologice fundamentale, conceptul de patriotism a cunoscut şi va cunoaşte, pe parcursul evoluţiei istorice a societăţilor umane, mutaţii care îi corelează semnificaţia cu caracteristicile etapei în care se găsesc comunităţile umane respective. De fapt, patriotismul, definit ca sentimentul de dragoste faţă de patrie, faţă de locurile natale, este mai puţin supus mutaţiilor istorice decât conceptul de patrie. Fără îndoială, în zona geografică în care trăim, patriotismul, venind din profunzimea conştiinţei naţionale, se va mai ridica în mod dominant mult timp deasupra altor forme de conştiinţă umană.
La acest început de mileniu, patriotismul românilor trebuie să fie unul constructiv, în sensul că sentimentul patriotic trebuie nu doar clamat sau contrapus celui al altor etnii trăitoare în zona noastră geografică, ci dimpotrivă, trebuie să fie susţinut de fapte, de acţiuni care să dovedească ataşamentul şi dragostea faţă de patria noastră - România.
A privi indiferent cum unii cetăţeni ai ţării - care adesea practică un patriotism de suprafaţă şi nu au alt crez decât îmbogăţirea rapidă şi fără scrupule - distrug cu bună ştiinţă patrimoniul natural al patriei prin poluare, jefuirea pădurilor, în general a mediului natural care este moştenirea comună a noastră a tuturor, este o atitudine nepatriotică.
A admite devalizarea sistemului financiar-bancar, a economiei în general, care provoacă nemeritate şi nedrepte suferinţe poporului, deci compatrioţilor noştri, este departe de a fi patriotism.
A slăbi sau submina prin incompetenţă, indiferentă, birocratism sau chiar corupţie autoritatea şi credibilitatea instituţiilor statului de drept este o atitudine nepatriotică.

Se deosebește de naționalism prin referința juridică și ideologia politică : patriotismul se referă la dreptul pământean care definește națiunile prin apartenența la același teritoriu, și tinde a constitui statele pe bază teritorială (indiferent de origini și limbi, ca de exemplu în Elveția), cu o legislație inspirată din jus soli ; naționalismul se referă la dreptul strămoșesc care definește comunitățile istorico-lingvistice și tinde a constitui statele pe bază etnică, cu o legislație inspirată din jus sanguinis.
Nicolae Iorga spunea că „un patriot se recunoaște prin faptul că iubește, respectă și caută să adune și să îmbunătățească tărâmurile și oamenii, pe când un șovinist urăște tot ce nu-i seamănă și dezbină oamenii”.
Mihai C. Băcescu spunea că „o patrie iubită se recunoaște din prima vedere fiindcă este o patrie curată, nepoluată, care arată frumos și primitor, indiferent că-i săracă sau bogată, că în ea auzim o singură limbă sau mai multe”.
În viziunea filosofului Vasile Conta, a fi patriot înseamnă: „a fi cinstit, a avea conștiința curată și o inteligență vie, a avea un arbitraj filosofic pentru compatrioții tăi; în fine, un criteriu, din care să reiasă principiul că viața ta aparține tuturor și că tu nu ești decât un luptător într-un război care tinde spre fericirea și gloria țării tale”.

Totodată, va trebui să fim pregătiţi pentru evoluţiile inerente pe care conţinutul noţiunii de patriotism le-a suferit deja în statele aparţinătoare Uniunii Europene şi, în special, în cele semnatare ale Acordului de la Schengen. Desfiinţarea granitelor statale, libera circulaţie a oamenilor, mărfurilor, ideilor, capitalurilor şi dreptul de stabilire a domiciliului pe întregul teritoriu al statelor membre, monedă comună, instituţiile comunitare şi poate chiar o constituţie europeană vor duce fără îndoială la modificări lente, uneori abia sesizabile, dar inevitabile, ale percepţiei sentimentelor patriotice, deşi Europa unita va continua probabil să mai fie mult timp o „Europa a patriilor“.

Civism

CIVÍSM s.n. (Livr.) Atitudine, zel, devotament de care dă dovadă un bun cetăţean. – Din fr. civisme.

CIVÍSM s. n. atitudine politică şi etică de bun cetăţean; devotament patriotic. (< fr. civisme).

Pe lângă legătura emoțională, cuvântul patriotism definește și o atitudine civică, care poate fi predată în școli, manifestată legal prin:

    - anumite drepturi și datorii constituționale, în legătură cu statutul de cetățean al unui stat: de exemplu dreptul de a fi apărat de stat și datoria de a-l apăra, sau dreptul de a fi ajutat bănește de stat și datoria de a plăti impozite și taxe
    - anumite trăsături ale identității naționale, așa cum sunt ele definite constituțional, pe care cetățeanul trebuie, în principiu, să și le însușească: în cadrul dreptului strămoșesc, aceste trăsături se bazează mai ales pe o limbă sau o religie, în timp ce în cadrul dreptului pământean, ele se bazează mai ales pe anumite valori politice (democrate sau nu). În constituția fiecărui stat există o doză de drept strămoșesc și una de drept pământean.



0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Va rog sa va spuneti parerea , fiecare parere conteaza , doar o singura rugaminte am pastrati limbajul decent , fara cuvinte urate injuraturi , instigare la rasism ,xenofobie si jignire a celui caruia va adresati ( vom modera doar aceste comentarii ),va multumesc si asteptam cu interes comentariile dumneavoastra. .

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More