'' Romanii au iesit in strada si au readus lumina in procesul democratic.'' Klaus Iohannis

vineri, 10 mai 2013

10 MAI by Viorica Crainic


10 MAI

Data de 10 Mai, sărbătoarea Regatului României, a fost interzisă de comunişti, si ignorată de către autorităţile române de după 1989. Aceasta zi este legată de trei evenimente cruciale din istoria modernă a ţării noastre.

“10 Mai e o zi mare, o zi care tot mai mare se va vedea cu cît cunoaşterea trecutului nostru va fi mai generală şi mai serioasă. Am avut la 10 Mai 1866 statornicia pe tron: am închis uşa în nas interesului familiar şi personal în paguba intereselor naţiunii; am avut la 10 Mai 1877 o ţară care era numai a noastră (...); iar la 10 Mai 1881 o coroană regală s-a coborît pe fruntea principelui Carol.”(Nicolae Iorga, 1898)

 

 







După abdicarea domnului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, elitele locale şi-au dorit ca ţara să fie condusă de un prinţ străin, iar vrerea le-a fost împlinită. După o călătorie plină de aventuri, în care a fost însoţit de Ion C. Brătianu, prinţul de origine germană Carol de Hohenzollern-Sigmaringen îşi făcea intrarea în Bucureşti la 10 mai 1866. În aceeaşi zi, la Mitropolie, a fost întronat principe al României.
Viitorul şef al statului român a intrat în ţară pe la Turnu Severin, ajungând în Bucureşti în dimineaţa zilei de 10 mai. Era începutul monarhiei constituţionale la români. În ciuda începuturilor nesigure (Carol a fost la un pas de abdicare – n.n.), monarhia a reuşit să se impună în viaţa românilor şi să reziste opt decenii. 10 mai a devenit o dată-simbol, evenimente faste din istoria românilor, dar şi din cea a Casei Regale fiind automat asociate zilei de 10 mai. Sub lunga domnie a primului rege al românilor, Principatele s-au eliberat de vasalitatea formală prestată Imperiului Otoman. În mod simbolic, independenţa a fost proclamată la 10 mai 1877. Armata Română a defilat victorioasă pe Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei azi), locul în care, în urmă cu unsprezece ani, intrase în Bucureşti şi principele Carol. În 1881, la 10 mai, statul român s-a proclamat regat, Carol I şi Elisabeta primind din partea Parlamentului coroane din oţel şi respectiv aur.
În Bucureşti, an de an, festivităţile de 10 mai se derulau după acelaşi program, avînd ca spaţiu de desfăşurare Podul Mogoşoaiei (devenit Calea Victoriei după Războiul de Independenţă), Piaţa Palatului Regal (acum Piaţa Revoluţiei), Palatul Cotroceni şi Aleea Patriarhiei. Pretutindeni în această zonă, se arborau drapele tricolore, iar balcoanele se împodobeau cu ghirlande de stejar, covoare şi flori. În vitrinele prăvăliilor se aşezau portretele suveranilor şi tricolorul. Arterele principale erau inundate de oameni, de multe ori sosiţi din provincie pentru a-l vedea pe “vodă”. Membrii Casei Regale, însoţiţi de politicienii de rang înalt traversau oraşul dinspre Palatul Regal spre Patriarhia Română în caleşti şi automobile. Aici începeau propriu-zis festivităţile, prin oficierea unui Te Deum. În curtea Patriarhiei, invitaţii erau întîmpinaţi de o companie de onoare formată din Regimentul de vînători şi de fanfara militară. Din pridvorul bisericii, înaltele “feţe regeşti” erau preluate de membrii guvernului şi parlamentari. Serviciul religios era oficiat de un sobor de preoţi alcătuit din patriarh, mitropoliţi şi episcopi. Slujbe aveau loc şi în catedralele catolice şi sinagogi. În Piaţa Victoriei se amenaja un pavilion regal şi tribune încăpătoare pentru oficialităţi şi public, zona fiind delimitată cu cordoane şi păzită de trupe de jandarmi. După-amiaza, la Teatrul Naţional se desfăşura un program artistic, unde performau actorii de seamă ai vremii. Seara, edilii iluminau instituţiile publice, iar “retragerea cu torţe” prelungea atmosfera sărbătorească pînă în miezul nopţii.
În 1939, oficialităţile au serbat în aceeaşi zi centenarul naşterii Regelui Carol I, ziua Regalităţii şi a Independenţei. Ce prilej minunat pentru Carol al II-lea, în aceeaşi măsură voievodul culturii, dar şi al uniformelor înzorzonate şi paradelor militare zgomotoase! Celebrarea evenimentului a început cu două zile mai devreme. Regele Carol al II-lea şi fiul său Marele Voievod Mihai s-au deplasat la Turnu-Severin, unde au dezvelit lespedea comemorativă pe locul unde Carol I a pus piciorul, pentru prima dată, pe pămînt românesc. În seara aceleiaşi zile, la Bucureşti, în sala tronului de la Palatul Regal, s-au sfinţit noile drapele ale unităţilor militare.
La 10 mai, într-o Europă pe picior de război, autorităţile au hotărît organizarea unei parade militare – demonstraţie de forţă a Armatei Române. În zorii zilei, 21 de lovituri de tun au trezit populaţia Bucureştiului. Începînd cu ora opt, în faţa Palatului Cotroceni, oamenii şi-au ocupat locurile din tribună, aşteptînd sosirea Suveranului. La ora zece, în sunet de fanfară a apărut şi Regele. După raportul generalului Argeşeanu, comandantul Corpului II de Armată, a urmat serviciul divin, apoi decorarea soldaţilor cu medalia comemorativă “Regele Carol I”. Corespondentul oficiosului Frontului Renaşterii Naţionale (partidul unic înfiinţat de Carol al II-lea), “România”, relata astfel de la faţa locului: “O dată cu intonarea Imnului Regal, uralele voiniceşti salută pe Supremul Comandant şi această încîntătoare muzică de glasuri şi alămuri trec în cadenţă perfect sincronizată, de la unitate la unitate, cu cîteva clipe înainte de a primi pe Vodă şi suita”. Pe trei şiruri au defilat cavalerii ordinului Mihai Viteazu, asociaţiile de veterani, premilitarii, ofiţerii şcolii Superioare de Război, Garda Palatului, brigăzile de grăniceri, unităţile de artilerişti, pompierii. Bună să defileze la festivităţi, aceeaşi armată română avea să se retragă din Basarabia peste nici un an, fără să tragă un foc. În final, membrii Casei Regale au plecat spre Palat, unde au avut invitaţi pe primul-ministru, miniştrii Apărării Naţionale, Înzestrării Armatei, al Aerului şi Marinei, subsecretarul de stat al Apărării Naţionale şi comandanţii de mari unităţi din garnizoana Bucureşti. În Piaţa Palatului Regal, cu acea ocazie, s-a inaugurat statuia ecvestră a “Regelui Întemeietor”, creaţie a sculptorului croat Ivan Mestrovici, prin faţa căreia au defilat membrii FRN, îmbrăcaţi în uniforme albastre de partid. În timpul regimului comunist (1948) a fost dată jos de pe soclu şi topită.
10 MAI. “10 mai va fi sărbătorit într-un cadru sobru”, anunţa prin comunicat, cu trei zile înaintea evenimentului, mareşalatul Curţii Regale în 1947. Printre motivele oficiale, Casa Regală invoca lipsurile mari cu care se confrunta populaţia ţării, chinuită de secetă şi de urmările războiului. În capitala ţării festivitatea a durat o oră, constînd din oficierea unui Te Deum la Patriarhie şi defilarea unui escadron din regimentul de gardă. La festivităţi au participat membrii Casei Regale, ai guvernului român, ai Comisiei Aliate de Control, diplomaţi străini şi ataşaţi militari. Regele Mihai I a marcat totuşi evenimentul, înmînînd ordinul “Coroana României” unor membri ai guvernului. Au fost decoraţi, printre alţii, profesorul Traian Săvulescu, generalul Lascăr, istoricul Constantin Daicoviciu şi... Chivu Stoica, la acea dată, director general al CFR. La rîndul său, Harry Truman, preşedintele american, l-a decorat pe suveran cu ordinul “Legiunea de Merit” pentru “îndeplinirea de servicii excepţionale cauzei Naţiunilor Unite în lupta lor împotriva Germaniei hitleriste”. În schimb, cu o zi în urmă, autorităţile sărbătoriseră cu fast “Ziua Victoriei”, în cinstea forţelor ce eliberaseră ţara “de sub jugul fascist”. Ceremoniile au avut loc la Monumentul Eroului Sovietic, la monumentul Eroului Necunoscut, la Ateneu. La final, în sala de marmură a Cercului Militar Naţional, Regele Mihai I i-a decorat pe mareşalul Tolbuhin, generalii Susaikov şi Timofeev. Diferenţa dintre celebrarea, mai modestă, a zilei monarhiei şi cea a Victoriei reflecta o realitate: monarhia română intrase într-un con de umbră.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Va rog sa va spuneti parerea , fiecare parere conteaza , doar o singura rugaminte am pastrati limbajul decent , fara cuvinte urate injuraturi , instigare la rasism ,xenofobie si jignire a celui caruia va adresati ( vom modera doar aceste comentarii ),va multumesc si asteptam cu interes comentariile dumneavoastra. .

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More